In umbra Soarelui

“Dar in nceea ce priveste legile, Invatatorule?”

Si el grai:

     Va complaceti in a stabili legi. Dar va complaceti si mai mult in a le incalca. Asemeni copiilor care se joaca pe tarmul oceanului, si care, cu perseverenta, construiesc cetati de nisip, si pe care tot ei le distrug, razand.

     Dar, in timp ce inaltati aceste turnuri, oceanul aduce si mai mult nisip. Iar cand le daramati, oceanul rade de voi. Intr-adevar, oceanul rade intotdeauna cu cei inocenti. Dar ce e cu cei pentru care viata nu-i un ocean si pentru care legile omului nu sunt doar turnuri de nisip. Pentru cei care viata e o stanca iar legea o dalta cu care voiesc a sculpta dupa propria lor asemanare?

      Ce putem spune despre ologul care-i uraste pe dansatori?

     Sau despre boul care isi uraste jugul, vazand in capriorul si elanul padurilor fapturi ratacite ori vagaboande?

     Dar despre batranul sarpe care nu-si mai poate lepada pielea si care-i numeste pe ceilalti, mai tineri, despuiati si fara de pudoare?

      Si despre cel care, devreme sosit la nunta, se ghiftuie repede si, obosit apoi, se ridica afirmand ca orice petrecere-i un pacat si orice nuntas un pacatos?

      Ce pot spune aici despre acestia decat ca si ei stau in lumina, dar cu spatele la soare?

      Ei u-si vad decat umbrele, iar umbrele lor sunt legate dupa cum traiesc.

      Si ce este soarele pentru ei daca nu doar izvoratorul de umbre?

      Si ce inseamna pentru acestia recunoasterea legilor daca nu faptul de a ingenunchia si a-si desena pe pamant propriile umbre?

     Iar voi care mergeti numai cu fata spre soare, ce imagini oglindite pe pamant va pot pastra?

     Ori voi, care calatoriti dupa vant, ce girueta va orienta drumul vostru?

     Care lege omeneasca va va incatusa, daca veti sfarama jugul de portile inchisorilor?

     De care legi va veti teme, daca veti dansa  fara ca nici un lant de fier sa va impiedice?

     Si cine va putea sa va dea in judecata daca veti sfasia vesmintele dar nu le veti azvarli in  calea altora?

      Oameni din Orphales, puteti sa ascundeti tamburul si sa desfaceti  corzile lirei dar cine va putea interzice vreodata ciocarliei sa cante?

(extras din Profetul de Kahlil Gibran)