Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost unul dintre cei mai inspirati creatori din istoria artei si alaturi de Leonardo da Vinci, cel mai important artist in perioada de varf a Renasterii italiene. Geniul sau universal este deopotriva oglindit de pictura, desen, sculptura si arhitectura. A scris si poezii, in special in genul sonetului si madrigalului.In timpul vietii sale, el a fost recunoscut drept cel mai mare artist in viata al Europei, iar astazi este considerat unul dintre cei mai mari artisti din toate timpurile.In timpul vietii sale, Michelangelo a fost un prieten intim al printilor si al Papei, de la Lorenzo de Medici si pana la Leo al X-lea, Clement al VIII-lea si Pius al III-lea, al cardinalilor, al pictorilor si al poetilor. Chiar daca pare greu de crezut, Michelangelo si-a exprimat cel mai bine modul de a gandi, despre sine si despre lume, in poeziile sale, mai degraba decat in celelate opere. Multe dintre versuri se refera la arta si la greutatile pe care le-a intampinat in realizarea acesteia sau la filosofia neoplatonica si relatiile interpersonale. Michelangelo isi merita intr-adevar apelativul de „divin” asa cum l-a numit poetul renascentist Ludovico Ariosto.
Michelangelo Buonarroti a fost al treilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni (administrator guvernamental) si ai Francescai di Neri di Miniato del Sera. Dupa intoarcerea la Florenta (centru al miscarii renascentiste), de unde provenea familia lor, Michelangelo este lasat in grija unei doici. Aceasta fiind fiica si sotie de pietrar, i-a insuflat micului Michelangelo dragostea pentru marmura. Aceasta pasiune timpurie il determina sa paraseasca scoala, desi parintii lui ar fi dorit ca el sa studieze gramatica si sa se consacre studiilor umaniste.Datorita prietenului sau, pictorul Francesco Granacci, Michelangelo descopera pictura si, in 1488, la doar 13 ani, este dat la ucenicie in cel mai vestit atelier de pictura din Florenta apartinand lui Domenico Ghirlandaio. In acea perioada, acesta, impreuna cu fratele sau David, executa frescele din biserica Santa Maria Novella. Demonstrand un talent evident, a fost luat sub aripa protectoare a lui Lorenzo de Medici, supranumit Il Magnifico, conducatorul Republicii Florenta si mare amator de arta. La 14 ani incepe sa studieze sculptura pe langa Bertoldo di Giovanni, un elev al lui Donatello, pe baza statuilor antice aflate in gradina lui Lorenzo de Medici. Tot impreuna cu acesta a studiat si colectia de arta a familiei de Medici, in care se regaseau si vechi grupuri statuare romane.
In palatul acestui bogat mecena, protector al artelor, are posibilitatea de a cunoaste pe artistii care veneau la curte, devenita un centru important de cultura umanista. Printre acestia sa afla si poetul Angelo Poliziano, cu care Michelangelo poarta discutii despre Homer, Virgiliu, despre Dante si Petrarca.Michelangelo va locui la familia Medicilor intre anii 1489-1492. In aceasta perioada realizeaza Lupta centaurilor si Madona della Scala.
Interesant de precizat este faptul ca in timpul in care Michelangelo a locuit la familia de Medici, se pare ca acesta si-a desavarsit cunostintele despre corpul uman. Artistul fugea in fiecare noapte din casa spre morga unde se aflau cadavre ale oamenilor strazii sau ale celor fara familii. Michelangelo facea disectii la lumina lumanarii, iar apoi schite si desene despre corpul uman in cele mai mici detalii. In acea perioada, din cauza efortului foarte mare si al mirosului insuportabil din fiecare noapte Michelangelo slabise foarte mult si devenise aprope de nerecunoscut in fata familiei sale. El a incercat mereu sa ascunda acest secret distrugandu-si aproape toate schitele si notitele cu desenele anatomice pe care le realizase.
Dupa moartea lui Lorenzo Magnificul, paraseste palatul si se intoarce la casa parinteasca. Florenta traverseaza in acea vreme o perioada tulbure, in care timp Michelangelo pleaca pentru un an la Venetia, dupa ce s-a oprit pentru un timp in Bologna, unde are ocazia sa admire operele lui Jacopo della Quercia si realizeaza trei sculpturi pentru catedrala San Petronio.
Se intoarce la Florenta in 1495, iar in anul 1496, se duce pentru prima data la Roma, unde primeste cateva comenzi de sculptura din partea cardinalului Riario si a bancherului Jacopo Galli printre care si Bachus beat. Sculpteaza pentru bazilica Sfantul Petru celebra Pietà, a carei frumusete ii va face pe contemporanii artistului sa-i recunoasca geniul. Cea mai importanta lucrare de la inceputurile activitatii sale a reprezentat-o Pietà, o sculptura bazata pe un tip traditional de imagine a sacrificiului lui Iisus, care o infatiseaza pe Fecioara Maria tinand in brate corpul neinsufletit al lui Christos. In anul 1501, revenind la Florenta, primeste din partea Catedralei din Florenta, o comanda sa sculpteze o statuie monumentala a personajului biblic David. Statuia de 17 picioare, produsa in stilul clasic, demonstreaza cunoasterea exhaustiva a anatomiei umane si a formei artistice. In aceasta lucrare, David este prezentat in timp ce il urmareste pe adversarul sau Goliath apropiindu-se, avand toti muschii incordati si o pozitie care sugereaza miscarea iminenta. Finalizeaza sculptura in 1504, si cu acesta lucrare reputatia lui Michelangelo era consolidata definitiv.
Michelangelo a lucrat pentru papi si magnati. Geniul sau a deranjat anumiti artisti, cum ar fi, de exemplu, Leonardo da Vinci. Din cauza caracterului lui dificil si manierelor sale grosolane, Michelangelo nu a avut prieteni. Cei care se intalneau cu el, o faceau mai ales din obligatie. Nici el insusi nu cauta sa lege prietenii mai apropiate cu ceilalti.
In intreaga sa existenta, a existat o singura femeie, Vittoria Colonna, o poeta cu care a avut o relatie de sincera prietenie si pe care probabil a si iubit-o. Michelangelo a trait o viata de efervescenta creatoare pana la moartea sa. Michelangelo Buonarroti moare la Roma la 18 februarie 1564, la varsta de 89 de ani. Conform dorintei artistului, corpul sau va fi dus la Florenta, unde va fi depus intr-o cripta a bisericii Santa Croce.
Cine parcurge scrisorile lui Michelangelo si marturiile despre el nu poate evita un moment de perplexitate: imaginea care se incheaga din amanunte e mai degraba a unui invingator invins! […] "N-am prieteni de nici un fel si nici nu vreau", exclama el. In schimb are, ca profetul Ieremia din Capela Sixtina, caruia i-ar fi imprumutat chipul sau, sapte riduri pe frunte. Sapte cercuri ale Infernului. […] Numai Michelangelo era in stare sa-si faca autoportretul in trasaturile unui martir jupuit de viu, Bartolomeu, in fresca Judecatii de Apoi. A ales suferinta maxima pentru a-si demonstra forta." Octavian Paler – Eul detestabil
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu