Plimbarea melancoliei

Aventurile „boierilor-playboy”

De la dueluri si rapiri din dragoste, pana la desfrauri cu o mie de femei

 

Viata sentimentala a boierilor de odinioara, precum Scarlat Barcanescu, Ionel Isvoranusi Mateiu Caragiale ori ale lui Mihail Kogalniceanu sau Alexandru Ioan Cuza ar fi putut colora cu succes paginile tabloidelor de astazi.

            Craii începutului de secol XX isi condimentau viata cu dansuri si desfrauri cu tiganci si cinzeaca de trascau, in zona Cismigiu. „O taverna din zona podului Cismigiu era folosita ca loc de comemorare a orgiilor de catre aventurieri nocturni precum Scarlat Barcanescu, cel care facea parte din generatia imediat urmatoare regimului fanariot si care cultiva „arta” de a fi golan si de a cheltui banii parintilor inca din timpul liceului. Invata pe-atunci la Sfantul Sava si obisnuia ca in momentul in care ii cadea o fata cu tronc - iar asta se intampla des- sa se dueleze pentru ea”, povesteste istoricul Adrian Majuru.

Provocat la duel

            La fel s-a intamplat si atunci cand consulul austriac Herr von Liehmann, prezent intr-o vizita la Bucuresti, a curtat-o pe Elena Caragea, una dintre marile cuceriri ale lui Barcanescu care, pentru a se razbuna pe nobilul strain ca s-a dat la femeia lui a scris un pamflet defaimator la adresa sa, pe care l-a pus in circulatie in timpul unui bal.

Marile idile se înfiripau la restaurantele de la sosea

            Dupa ce i-a cazut si lui in mana un astfel de biletel, Liehmann l-a provocat la un duel cu pistoale pe care tanarul crai l-a acceptat fara sa clipeasca. Lupta urma sa se dea in Gradina lui Scufa, unul dintre cele mai traditionale locuri ale vremii dedicate protipendadei bucurestene.

I-a fost frica sa apara

            Toata lumea a asteptat cu sufletul la gura duelul, doar ca Barcanescu, din lasitate, nu s-a mai prezentat.

Cea mai mare isprava a lui Scarlat Barcanescu a fost insa s-o rapeasca pe Elena Caragea in noaptea nuntii ei cu tanarul logofat Ion Balaceanu si s-o duca la Barcanesti, un sat de pe langa Bucuresti.

            „Pana acolo a mers cu trasura, timp in care, pana la iesirea din oras descarca gloantele unui revolver spre mirele lasat de izbeliste. O lupta care s-a lasat fara varsare de sange. Ajuns in satul natal, acesta a luat cu forta un preot si l-a obligat sa-i casatoreasca”, completeaza Adrian Majuru.

Ionel Isvoranu se uita sub fustele femeilor

            Un alt playboy al inceputului de secol a fost si neinfricatul ofiter Ionel Isvoranu, cel care avea o banda ce teroriza Capitala la acea vreme.

Dar si femeile, asta desi era casatorit cu Maria Creteanu. La fiecare promenada organizata pe Calea Victoriei, Isvoranu impreuna cu prietenii sai obisnuia sa le porunceasca vanzatorilor de ziare sa le ridice fustele doamnelor, chit ca acestea erau insotite la brat de barbatii lor.

Ionel Isvoranu agata femei pe Calea Victoriei

            „Era preocupat sa admire de la mesele de pe trotuarul Caii Mogosoaiei ale cofetariei Capsa, “acea expozitie de femei tinere si nostime” care isi savurau inghetata sau prajitura din echipajele care circulau pe cea mai populata si populara artera a vechiului Bucuresti”, povesteste scriitorul Constantin Balcabasa intr-una din cartile sale.

Duel cu seful Jandarmeriei

            Duelurile din strada ale colonelului erau stinse, de fiecare data, de Jandarmerie, motiv pentru care, Isvoranu, satul de interventiile militarilor, l-a provocat chiar pe seful Jandarmeriei la duel, pe maiorul Fanuta.

Locatia aleasa a fost un pavilion de la Baneasa. Inarmat cu o spada, Isvoranu si-a injunghiat adversarul, dar, pentru ca era obez, cel din urma a scapat cu matele neatinse.

Mateiu Caragiale, „sclavul” blondelor

            In peisajul monden al acelor vremuri apare si mai tanarul Mateiu Caragiale, fiul marelui dramaturg, cel care era cunoscut că „vana” doar femei mai mari si mai bogate decat el, doar pentru avere. „Era un simplu boier de la tarace se visa lord britanic si care cauta sa se imbogateasca de pe spatele femeilor cu care umbla. In general, nu avea prieteni”, povesteste istoricul Dan Falcan.

Mateiu Caragiale s-a casatorit din interes

            Obsedat mai mult de bani decat de femei, Mateiu Caragiale punea fiecare esec sentimental pe seama lipsurilor financiare.

            „Ca amoruri o duc prost si cum sunt A¡ bout (fr.- la limita, n.n.) trebuie sa pelotez o bona. Caut pe Mme Ionescu si n-o gasesc. Aci conservatorii sunt pe duca, eu ma bucur, jubilez, Luca Sturdza si-a dat demisia din postul de sef de cabinet, Vladoianu are niste ponturi mari. Acum am aflat ca facea curte domnisoarei Chamberlain. E un mare ipocrit, eu ma fac ca nu inteleg nimic. Încolo ducem partida dubla si suntem vesnic impreuna”, consemneaza acesta intr-una din paginile unei scrisori.

            I se confesa des prietenului sau Boicescu nu doar despre problemele financiare, ci ii inşira, detaliat, toate fanteziile lui.

            „Am o afacere galanta, iti voi da detalii cum iese ceva, sper zilele astea sa ating tinta. As vrea sa grillez (de la fr. griller- a arde, n.n.) o cocota blonda - foy de prince. E fina ca o arhiducesa si souple ca o liana. Iese numai in muscal (trasura,n.n.). intr-o seara cand imi plimbam melancolia intr-un muscal vertiginos la chaussA©e, am vazut-o. Pe loc i-am trimis o jerba de rose printr-un bugomil (probabil termen folosit pentru a ilustra dispretul fata de cineva anume, n.n.). As vrea sa o fac - cred si eu - dar A¡ l' il (fara a cheltui, n.n.), fara bani. Sa vedem ce fac cu mignonna mea poimaine. Am o freza de mec cu doua accroche-cours (inimi agatate, n.n.)."
„E deplorabil sa n-ai bani!” Aceasta lamentatie revenea adesea ca un lait motiv in corespondenta lui Mateiu Caragiale. “Eu sunt trist, foarte trist, vegetez oribil, caut parale, e un dezastru”, “Bani nu sunt, ponturi, in perspectiva, nimic...”

Barbu Catargiu, desfrau in propriul castel

            Inainte de a ajunge prim-ministrul Romaniei, sub domnia lui Cuza, Barbu Catargiu a avut si el o tinerete zbuciumata, care a marcat viata mondena in sex al XIX-lea. Spre deosebire de ceilalti crai, acesta nu era considerat „spaima mahalalelor”, pentru ca isi crease un loc special, foarte select, in care ii cantau cei mai buni lautari de la rasarit si pana la apus.

Catargiu se "dezmata" cu femei intr-un castel

            In satul Maia, langa vechiul drum al postei de la Bucuresti spre Moldova se afla mosia lui Catargiu. Aici a avut conac iar apoi si-a ridicat apoi un castel cu 52 de camere. Aici opreau boierii vremeii nu doar să discute politica, ci se insirau trasuri nesfarsite pline de domnite cu rochii stralucitoare, mirosind a parfumuri frantuzesti.

            Drumul pana in salile de bal se facea printre fantani si alei imprejmuite cu flori exotice si pauni ce calcau trufas. De fapt, drumul pana la castel era legat de drumul principal cu o alee lunga de un kilometru ce avea de-o parte si de alta doar arbori exotici.

            O vrajitoare i-a prezis lui Barbu Catargiu ca va avea o cariera politica fulminanta, dar si un sfarsit tragic. Ceea ce s-a si intamplat. A ajuns prim ministru si a sfarsit rapus de glontele unui criminal care a ramas neidentificat. „La acea data se specula ca relatia dintre Cuza si el devenisera atat de rece incat domnitorul i-ar fi dorit moartea”, isi aminteste Falcan.

Kogalniceanu a avut aproape 1.000 de amante

            Despre Mihail Kogalniceanu, un alt apropiat a lui Cuza, multi nu si-ar putea imagina, in zilele noastre, ca ar fi putut cuceri aproape 1.000 de femei, daca ar fi sa ne luam dupa contabilitatea pe care o tinea in acest sens intr-un jurnal intim.

Desi nu era un barbat atragator, Kogalniceanu a avut cel mai bun "palmares" la categoria femei

            „Mihail Kogalniceanu nu rata nimic! Nici servitoare, nici doamne din lumea buna. Bantuia chiar si cartierele rau famate, impreuna cu domnitorul Al. I Cuza in cautare de femei”, relateaza istoricul Dan Falcan.

            Autor al volumului „Tainele inimii”, scriitorul vorbeste aici despre viaţa lui sentimentala destul de complicata. Se casatoreste pana la urma cu Ecaterina Jora dar a stat mereu sub semnul unor mari iubiri extraconjugale, cum a fost Raluca Lamotescu. O tanara focoasa care s-a straduit 20 de ani sa i-l smulga familiei. Intre timp, relatia dintre ei s-a depreciat din cauza geloziilor ei iar Kogalniceanu decide sa se lase ispitit de farmecul a alte sute de domnite pana isi da sfarsitul obstesc pe masa de operatie. A 11-a.

Amantele lui Cuza

            Alexandru Ioan Cuza este unul dintre domnitorii romani cunoscuti pentru relatiile extraconjugale pe care le-a avut si despre care gazetarii din acele timpuri si gurile rele au tot barfit. Un barbat inalt, frumos, spiritual, pasionat de jocurile de carti, in jurul caruia se invarteau mereu femei frumoase.

            Sotia legala a acestuia era Elena Cuza, o gospodina, filantroapa si sobra. Felul ei de-a fi i-a daunat insa mai tarziu, in relatia cu domnitorul. „Era ofiter, un om de lume. Ii placeau tigarile si uneori si un pahar. Lui ii placeau damele si distractia”, povesteste istoricul Dan Falcan.

Maria Obrenovici, o femeie cu multi amanti

           Primele ne intelegei cu sotia au inceput prin 1852 cand Cuza a fost numit parcalab la Galati, iar numeroasele infidelitati au devenit subiecte de barfa.

Maria Obrenovici, amanta lui Cuza

            Astfel, a cunoscut-o pe una dintre amantele sale, Maria Obrenovici, fiica unui latifundiar despre care, istoricul Constantin Giurescu scria despre ea ca era „mai frumoasa si mai feminina decat doamna Elena”.

            Si Dimitrie Bolintineanu spunea despre Cuza ca „iubea sexul frumos sau cel putin avea reputatia asta” .Maria era mai tanara cu 10 ani decat sotia principelui. „Maria Obrenovici avea si ea la randul ei multi amanti. Era rea de musca”, mai spune Falcan. Pierzand batalia pentru amor, Elena Cuza a preferat sa caute linistea intr-un exil lung la Paris.

Copiii lui Obrenovici, infiati de Elena

            Dupa nenumarate scandaluri si presiuni facute de familia Elenei asupra ei pentru a divorta, aceasta refuza si decide sa-i fie alaturi in continuare. Cuza a parasit tara doar cu amanta, fara sa-si mai astepte si sotia. Elena a aflat abia la 26 februarie ca principele a ajuns cu amanta la Viena.

            Se mai spune ca organizatorii loviturii de stat de la 11 februarie 1866 au planuit lucrurile astfel incat sa il surprinda pe Cuza in pat cu Maria Obrenovici.

            Cuza si Maria Obrenovici au avut si doi copii care, la inundatiile din 1865 au fost infiati de Elena. Chiar Cuza a fost cel care i-a adus acasa spunand ca i-a gasit la inundatii, ca sunt orfani si i s-a facut mila de ei.

            De asemenea, se spune ca si noaptea dinainte de abdicare si-ar fi petrecut-o cu Obrenovici. O alta relatie cunoscuta de-a lui Cuza a fost cu Cocuta Vogoride, sotia caimacamului Tarii Moldovei, Vogoride, si fata lui Costahe Conachi, mare poet al Moldovei.