Paul Celan (23 noiembrie 1920)

            Paul Celan (pseudonimul lui Paul Antschel) a fost un scriitor de limba germană, evreu originar din România. Pseudonimul său literar (anagrama numelui de familie) se pronunţă în limba germană "Ţelan". Este considerat a fi unul din cei mai mari poeţi moderni.

            Poetul, traducătorul şi eseistul a avut o traiectorie sinuoasă. S-a născut în Bucovina de Nord, într-o familie de evrei germanofoni în epoca în care această regiune făcea parte din România, a trăit în Austria, România, şi apoi în şi Franţa. A scris în limba germană. A fost un traducător extrem de activ. A tradus în această limbă literatură română, portugheză, rusă, engleză şi franceză. A tradus din limba germană în limba română povestirile lui Franz Kafka şi a colaborat la prestigioasă revistă Secolul 20.

            Paul Celan s-a născut într-o familie vorbitoare de limba germană din Cernăuţi in Bucovina, care devenise de doi ani provincie a României. Ţinutul păstra încă bogata moştenire etnică şi culturală din perioada în care fusese provincie austriacă. În Bucovina în general, iar la Cernăuţi în mod special trăiau numeroase minorităţi etnice, astfel încât copilul a crescut într-un spaţiu multicultural. Limba română a învaţat-o de la prietenii săi de joacă.

            Oraşul, care a aparţinut până în 1918 Imperiului Austro-Ungar, a fost ocupat de sovietici în iunie 1940 în urma pactului Ribentropp-Molotov, fiind reocupat de armata română condusă de mareşalul Ion Antonescu în iunie 1941 şi anexat ulterior de Uniunea Sovietică după contraofensiva din 1944. Cernăuţiul aparţine astăzi Ucrainei, numindu-se Černivţi.

            Familia sa era una de evrei ortodocşi, practicanţi. Tatăl său, Leo, era un sionist care a dorit să-şi educe fiul în ebraică la Safah Ivriah, o instituţie care milita pentru asimilarea evreilor în cultura austriacă. Mama sa era o avidă cititoare de literatură germană şi insista ca germana să fie limba vorbită în familie. Dupa ceremonia de Bar Mitzvah din 1933, Paul Celan a abandonat sionismul şi şi-a încheiat educaţia ebraică; a devenit un membru activ al mişcării socialiste şi suporter al cauzei republicane în timpul războiului civil din Spania. Mătuşa sa, Minna, care a locuit un timp cu familia sa în Cernăuţi, a emigrat în 1934 în Palestina. Primul său poem intitulat "De ziua mamei" (1938) e o declaraţie de dragoste pentru mama sa. Amândoi părinţii lui au fost deportaţi de nazişti şi au murit într-un lagăr de concentrare din Transnistria.

            Chiar dacă a cochetat cu gândul emigrării în Palestina din cauza antisemitismului în creştere al sovieticilor, se stabileşte la Bucureşti în 1945 unde rămâne până în 1947. Devine un membru activ al comunităţii literare evreieşti din România, traduce literatură rusă în limba română şi publică cărţi sub diferite pseudonime.

            Scena literară din România era dominată de suprarealism, Bucureştiul devenise capitala suprarealismului mondial, după ce mişcarea îşi pierduse orice suflu în Franţa, ţara de origine. Paul Celan se juca şi confecţiona diferite pseudonime pentru el şi prietenii săi (aşa cum a a procedat şi Fernando Pessoa, un alt poet modernist celebru, portughez) şi tot acum şi-a creat propriul său pseudonim.

            O versiune a poemului "Todesfuge" a apărut în traducere românească semnata de Petre Solomon, sub titlul "Tangoul morţii" în luna mai a anului 1947 in "Contemporanul".

"În izvorul ochilor tăi
 marea îşi ţine făgăduiala.

Aici îmi lepăd eu
 – o inimă care-a zăbovit printre oameni –
 ... veşmintele şi strălucirea unui jurământ:
 Mai negru în negru, sînt şi mai gol.
 Doar abjurând devin credincios.
 Sînt tu, abia când sînt eu.

În izvorul ochilor tăi

plutesc, la pradă visând.
 Un năvod de-un altul se prinde:
 ne despărţim îmbrăţişaţi."
Paul Celan