Cu o intindere a vocii rar intalnita, cu cateva cunostinte in arta interpretativa a operei, ramane unul din cei mai mari cantareti de rock ai secolului XX. Membru al formatiei Queen, a compus cele mai multe dintre succesele grupului Bohemian Rhapsody, Somebody to Love si We Are the Champions. Apare in topul primilor 100 de englezi celebri din toate timpurile.Parintii sai, functionari britanici l-au trimis in 1953 sa-si faca clasele primare la bunica sa in India: Farrokh avea atunci 7 ani. Baiatul a primit educatie la pensionul Saint-Peter din Panchgani, aproape de Bombay. Rezultatele sale scolare, pe ansamblu sunt excelente, in special la sport, unde a castigat turneul de tenis de masa al scolii. Acasa asculta muzica si canta piesele sale preferate. la putin timp dupa sosirea in Anglia el ii descopera pe Jimi Hendrix, John Lennon si pe Beatles.
In timpul unui interviu ulterior, Mercury va spune despre Hendrix: «Jimi Hendrix este foarte important. Intr-un fel, el face rezumatul (prin reprezentarile sale pe scena) a muncii de vedeta rock. Nu poate fi comparat cu nimeni. Poate este un vrajitor, poate nu, dar nimeni nu-l poate egala. Nimeni nu-I poate lua locul». A descoperit de asemeni performanta scenica a Lizei Minnelli care l-a impresionat prin energia pe care o degaja si pe de alta parte, fara cuvinte, «se daruia publicului». In sfarsit il iubea nespus pe Elvis Presley caruia ii va aduce omagiu printr-o melodie rockabilly, Crazy Little Thing Called Love.
In 1987 scot albumul The Great Pretender, format din reprize muzicale rearanjate de Mercury. In acelasi an, doctorii i-au dat verdictul: Mercury este infectat cu HIV. 1988 este anul cand lanseaza al doilea si ultimul sau album stampilat: Mercury! In acesta apare materialul original: Barcelona. Acest album este concretizarea visului avut de cantaret, de a se apropia de lumea operei. Vis deja concretizat si anterior prin compozitii, cea mai celebra este Bohemian Rhapsody, dar mai ales este indeplinit visul de a lucra cu o celebra soprana, cu catalana Montserrat Caballé. Albumul este primit cu elogii de critica, iar cantecul - care-I da numele discului - devine imnul national al orasului natal al sopranei Montserrat Caballé (Barcelona) si de asemeni tema oficiala a Jocurilor Olimpice din 1992. Cu toate ca este deosebit de bolnav, el insista sa inregistreze melodii si clipuri (Headlong, I'm Going Slightly Mad si These Are the Days of Our Lives, ultimul sau videoclip). Stiind de moartea sa iminenta , inregistreaza de asemeni The Show Must Go On, fiind considerat un soi de testament destinat publicului sau.
23 noiembrie 1991, Mercury anunta ca are SIDA. Pneumonia de care suferea de mai multe saptamani, a fost aceea care i-a grabit sfarsitul cantaretului. Freddie s-a stins la varsta de 45 de ani, pe 24 noiembrie 1991. De traditie zoroastrienna, el cere sa fie respectat ritualul acestei religii. Este incinerat la Kensal Green Cemetery, dar locul exact nu este cunoscut!
Mercury si Queen au fost aspru criticati in anii 80 pentru ca au violat in mod deliberat un emargo cultural pe care ONU l-a impus, cantand in Africa de Sud la Sun City, un complex de vacanta din acea tara, care pe atunci practica o politica de apartheid. In 1999, Royal Mail scoate pe piata un timbru cu efigia lui Freddie Mercury, in cadrul seriei Millenium stamps. Un jurnalist s-a simtit ofensat atunci, evocand viata “degenerata “ pe care, dupa el, Mercury a dus-o, nefiind cel mai convenabil exemplu pentru un timbru ce celebreaza sfarsitul secolului XX. Controversa s-a aplificat cand Roger Taylor era vizibil in al doilea plan; privilegiul pentru o persoana in viata sa apara pe un timbru era rezervata exclusiv membrilor familiei regale, traditie care in prezent a fost abandonata. La Royal Mail a fost aprobat pentru aceasta initiativa curajoasa de insasi Regina Marii Britanii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu