Cel mai mare dramaturg si
poet al Renasterii engleze, unul dintre cei mai straluciti reprezentanti ai
literaturii universale s-a nascut in oraselul Stratford. A fost fiul lui John
Shakespeare, un negustor de manuși de succes, membru al consiliului municipal,
originar din Snitterfield, si al lui Mary Arden, fiica unui prosper fermier. A
fost botezat la 26 aprilie 1564. Ziua sa de naștere adevărată rămâne neștiută,
dar e observată legendar la 23 aprilie, Ziua Sfântului George (St. George's
Day). Această dată poate fi urmarită înapoi în secolul 18 ca o greșeală a
oamenilor de știință. El a fost al treilea copil din opt și fiul care a
supraviețuit cel mai mult.Cu toate că nu există înregistrări de prezență pentru
perioada în care a supraviețuit, cei mai mulți biografi sunt de acord că
probabil Shakespeare a fost educat la Noua Școală King (King’s New School) în
Stratford, o școală liber privilegiată în 1553, cam la sfert de milă de casa
sa. Invatamantul liceal a variat calitativ pe durata erei Elizabetane, dar
planul de învățământ a fost dictat de lege în întreaga Anglie și școala ar fi
asigurat o educație intensă în gramatica latină și în clasice.
La vârsta de 18 ani, el s-a căsătorit cu Anne Hathaway,
cu care acesta a avut 3 copii: Susanna, și gemenii Hamnet și Judith. Între anii
1585 și 1592, el a început o carieră de succes în Londra ca actor, scriitor și
proprietarul unei părți a unei companii de jocuri numită “Oamenii Lordului
Chamberlain” (The Lord Chamberlain's Men) , mai târziu știută ca “Oamenii
Regelui” (King’s Men). Se pare că el s-a retras la Stratford în jurul anului
1613, unde a murit 3 ani mai târziu. Câteva recorduri ale vieții private ale
lui Shakespeare au supraviețuit, și au existat speculații considerabile despre
aspecte ca fizicul său, sexualitatea și credințele religioase, și dacă
lucrările atribuite lui sunt scrise de alții. Shakespeare a scris majoritatea
muncii sale cunoscute între 1589 si 1613.
S-a facut cunoscut de timpuriu ca un bun actor dramaturg
si realizator de piese. A scris peste 36 de piese si 154 de sonete si poemele
“Venera si Adonis”(1593) si “Lucretia”(1594).
Problematica generala profund filozofica,
conflictele titanice, proprii creatiei sale, reflecta ideile umanismului,
ciocnirea ascunsa sau fatisa a fortelor sociale ale vremii, o viziune moderna
asupra bogatiei si caracterului contradictoriu al naturii umane, asupra
complexitatii corelatiei dintre viata personala si cea sociala. Inspirandu-se
din lucrari dramatice scrise de autori premergatori, din izvoarele literaturii
orale in proza si versuri si din lucrari istorice, Shakespeare a vadit o mare
independenta creatoare in construirea actiunii si compozitiei, in punerea si
dezbaterea ideologica a problemelor curente. Creatia dramatica a lui incepe in
momentul cand victoria Angliei asupra Invincibilei Armade (1588) deschidea noi
perspective dezvoltarii tarii sale.
Prima perioada (1590-1600) cuprinde comedii si drame
istorice, dominate de entuziasm si optimism. Acest spirit se vadeste in
afirmarea ideii de libertate si demnitate a omului. Dragostea si prietenia, in
numele carora eroii sai lupta impotriva despotismului patern. Comediile sale
prezinta o imbinare originala si contrastanta de elemente tragice si comice, de
umor grav uneori trivial, de melancolie si de intelepciune contemplativa.
Exemple: “Visul unei nopti de vara”. “Cei doi tineri din Verona”, etc.
Piesele istorice reflecta pregnant fundalul aspiratiilor
populare ale vremii- “Henric al-V-lea”, “Richard al-II-lea”, “Regele Ioan”,
“Tragedia Romeo si Julieta” ect.
Cea de-a doua perioada 1601-1608 cuprinde anii comediilor
amare si a marilor tragedii ce reflecta framantarile si nemultumirile sociale
de la sfarsitul domniei reginei Elisabeta I : “Hamlet”, “Othello”, “Regele
Lear”, “Antonio si Cleopatra”. Dramaturgia cuprinde operele “Poveste de iarna”,
“Furtuna” etc.
Umanismul critic a lui Shakespeare si influenta asupra
romantismului european si a creatiei literale ulterioare a fost si este
covarsitoare. In limba romana prima opera tradusa a fost “Iuliu Cezar” de I.H.
Radulescu in 1848. Valoroase traduceri literare din Shakespeare au dat G.
Toparceanu, Al. Macedonski.
Pe piatra lui funerară stă scris: Binecuvântat fie cel ce
lasă (în tihnă) aceste pietre și blestemat fie cel ce-mi mișcă oasele (în limba
engleză modernă: "Blest be the man that spares these stones, and cursed be
he that moves my bones").
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu