Din marturia depusa in fata inchizitiei venetiene aflam ca Bruno s-a nascut intr-o familie de nobili scapatati, in oraselul Nola, nu departe de Napoli. Tatal sau, Giovanni, a slujit ca stegar intr-un regiment napolitan, astfel incat ocupatiile sale de soldat il tineau mai tot timpul departe de casa. La varsta de 17 ani, Bruno este admis, in calitate de novice, la manastirea ordinului Dominican din Napoli, iar peste un an imbraca vesmantul monahal al ordinului, schimbandu-si numele in Giordano (inainte se numea Filippo). In aceasta noua situatie, tanarul Bruno s-a dedicat in continuare studiilor, preponderant ecleziastice, in scopul pregatirii teologice superioare. In cei aproape doisprezece ani de viata monahala s-au format, in linii mari, conceptiile lui Giordano Bruno, care s-au delimitat net de orientarea riguros teologica a studiilor in manastire. In aceasta perioada s-au plamadit primele idei ostile dogmaticii oficiale a catolicismului, pe care Bruno le-a fundamentat mai trainic in anii ce au urmat. In manastire au incoltit in gandire sa samburii "ereziei", care l-au impins mai tarziu la lupta deschisa impotriva dogmelor oficiale ale teologiei.
Anchetarea lui Giordano Bruno a durat aproape opt ani, mai intai la Venetia, iar apoi la Roma. Supus unui regim sever de temnita, lipsit de sprijinul prietenilor, permanent sicanat de anchetatori si de paznici, ganditorul din Nola nu si-a pierdut nici o clipa cumpatul. In cursul confruntarilor cu "martorii", care nu erau decat unlte docile ale acuzatorilor, el isi construia argumente subtile, speculand fiecare fisura din formularea acuzatiilor pentru a demonstra lipsa lor de temei. Dar inchizitia nu putea fi convinsa ca "erezia" napolitanului este logic demonstrabila sau ca se intemeiaza pe fapte certe, pe date incontestabile. Oricat de firesti pareau lucruruile in explicatiile lui Bruno, oricat de convingatoare erau tezele sustinute de acesta, ratiunea de a fi a religiei, a teologiei, a dogmei fusese mult prea evident contestata. "Erezia" trebuie pedepsita cu moartea si intregul curs al "cercetarilor" se indreapta spre acest deznodamant.
In ziua de 20 ianuarie 1600, tribunalul inchizitiei a pronuntat verdictul de condamnare la moarte a lui Giordano Bruno. Ultima sedinta a procesului a avut loc in palatul de resedinta al papii Clement al VIII-lea, care trebuia, potrivit procedurii, sa decida official arderea pe rug. La 25 ianuarie inchizitia a adoptat hotararea de condamnare publica a operei "ereticului" si de includere a ei in lista cartilor interzise de biserica catolica.
La 8 februarie s-a desfasurat ceremonia anatemizarii si excomunicarii lui Bruno din Biserica, ultimul act care preceda moartea condamnatului. Odata cu arderea pe rug, in anul 1600, a lui Giordano Bruno, in istorie se stinge acea epoca a gindirii in care cunoasterea era inseparabila de eros si magie, in locul ei instaurindu-se epoca stiintelor exacte si a tehnologiei moderne. Forta si originalitatea ultimului mare filozof al Renasterii italiene se regasesc din plin in stilul operei sale italiene, si in special in mustoasele si provocatoarele sale dialoguri filozofice, considerate o culme a ingeniozitatii verbale si o piatra de incercare pentru traducatori. Editia de fata ofera pentru prima data cititorului roman seria completa a operei italiene a lui Bruno, alcatuita din sase dialoguri, impartite de traditia exegetica in dialoguri cosmologice: Cina din miercurea cenusii, Despre cauza, principiu si unu, Despre infinit, univers si lumi, si dialoguri morale: Alungarea bestiei triumfatoare, Cabala calului Pegas, Despre eroicele avinturi, carora li se adauga piesa de teatru Luminararul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu