Joseph Rudyard Kipling, poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) și "If— " (1895), numeroase schițe și nuvele. În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieții a fost considerat îndeobște poet și i s-a oferit un titlu nobiliar și postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling.Kipling s-a născut la Bombay, India. Tatăl său a fost John Lockwood Kipling, profesor la Școala de artă Jeejeebhoy, iar mama sa Alice Macdonald. Se spune că părinții săi s-au cunoscut la Lacul Rudyard din Staffordshire, în Anglia, aceasta fiind originea prenumelui lui Kipling. În copilărie a fost trimis în Anglia unde a fost crescut de o femeie numită doamna Holloway. Se presupune că lipsurile și proasta îngrijire de care a avut parte până la vârsta de cinci ani, când a fost „salvat”, i-au influențat scrierile, îndeosebi simpatia pentru copii. Mătușa din partea mamei s-a căsătorit cu artistul Edward Burne-Jones, iar tânărul Kipling și sora sa au petrecut, de la vârsta de șase ani până la 12, mult timp în Anglia, cu familia mătușii, în vreme ce părinții săi au rămas India. Kipling a fost verișor cu Stanley Baldwin, prim-ministru în trei mandate. După o perioadă petrecută ca intern la United Services College, în 1881 Kipling se întoarce în India, la Lahore (în Pakistanul de azi) unde lucrau părinții săi. A început să lucreze ca redactor la un ziar local, în paralel cu pași în poezie; debutul său ca scriitor profesionist s-a petrecut în 1883 când a făcut primele vânzări.
Kipling a început o lungă călătorie spre Anglia, trecând prin Burma, China, Japonia și California, înainte de a traversa Statele Unite și Oceanul Atlantic și de a se stabili la Londra. Din acel moment faima sa a crescut rapid, fiind considerat vocea literară cea mai aproape asociată cu tendința imperialistă a vremii, din Regatul Unit. Primul său roman, The Light that Failed, a fost publicat în 1890. Probabil, cea mai celebră poezie a sa din această perioadă este "The Ballad of East and West" (Balada Orientului și a Occidentului) (care începe astfel "Oh, Orientul este Orient și Occidentul este Occident, și cele două nu se vor întâlni niciodată").
În 1892 s-a căsătorit cu Caroline Balestier; fratele ei, un scriitor american, a fost prietenul lui Kipling, dar murise de febră tifoidă cu un an înaintea căsătoriei acestuia. În timp ce cuplul se afla în luna de miere, banca lui Kipling a dat faliment și banii au ajuns pentru biletele de călătorie numai pentru întoarcerea în Vermont (unde locuia cea mai mare parte a familiei Balestie). În următorii patru ani, Rudyard și soția sa au locuit în Statele Unite. În această perioadă își dedică scrisul copiilor și publică operele care îl fac cunoscut în zilele de azi, Cartea junglei și urmarea A doua carte a junglei, în 1894 și 1895.
După o ceartă cu socrii săi, se întoarce în Anglia împreună cu soția sa și, în 1897 publică Captains Courageous. În anul următor începe să călătorească în sudul Africii, aproape în fiecare vacanță de iarnă. Acolo îl cunoaște și se împrietenește cu Cecil Rhodes și începe să adune material pentru o altă operă clasică -- Povestiri pentru copiii mici, publicată în 1902. Kim – o altă operă memorabilă, văzuse lumina tiparului în anul precedent.
Poezia lui Kipling din această perioadă include "Gunga Din" (1892) și "Povara omului alb” (The White Man's Burden) (1899); în domeniul non-ficțiunii se implică în dezbaterea despre răspunsul britanic în privința creșterii puterii navale a Germaniei, publicînd o serie de articole intitulate 'O flotă în devenire.
Prima decadă a secolului al XX-lea este martorul culmii popularității lui Kipling. În 1907 i se decernează Premiul Nobel pentru Literature; epilogul acestei realizări este publicarea a două volume de poezie și povestiri alese -- "Puck of Pook's Hill" (1906) și "Rewards and Fairies" (1910). Ultimul volum conține poemul "If—". În 1995 un sondaj realizat de BBC a stabilit că acesta este poemul favorit în Marea Britanie. Acest îndemn la autocontrol și stoicism este, fără îndoială, cel mai cunoscut poem al lui Kipling.
Kipling a continuat să scrie până la începutul anilor 1930, dar într-un ritm mai lent și cu mult mai puțin succes decât înainte. A murit de hemoragie cerebrală la începutul anului 1936.
(Moartea sa a fost anunțată anticipat, în mod eronat de o publicație căreia Kipling i-a scris mucalit: „Tocmai am citit că am murit. Nu uitați să mă ștergeți din lista abonaților.”)
"Daca-ti ramane mintea cand cei din jur si-o pierd
Si fiindca-o ai te-apasa sub vorbe care dor,
Daca mai crezi in tine, cand altii nu mai cred
Si-i ierti si nu te superi de indoiala lor,
Daca de asteptare nu ostenesti nicicand,
Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept
Daca, izbit cu ura, nu te razbuni urand
Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau intelept,
Daca visezi, dar visul stapan de nu ti-l faci,
Sau gandul, desi judeci, nu-ti este unic tel,
Daca-ndurand triumful sau prabusirea taci
Si poti, trecand prin amandoua, sa fii la fel,
Daca induri sa afli cinstitul tau cuvant rastalmacit
Naivii sa-l duca in ispita
Si truda vietii tale insulberata-n vant
De poate iar s-o-nalte unealta-ti prea tocita,
Daca poti strange toate castigurile tale
Ca sa le joci pe-o carte si sa le pierzi asa
Si iarasi de la capat sa-ncepi aceeasi cale
Fara sa spui o vorba de neizbanda ta, Daca poti gandul, nervii si inima sa-ti pui
Sa te slujeasca incaa, peste puterea lor,
Desi in trupul firav o alta forta nu-i
Afara de vointa ce le impune spor,
Daca te vrea multimea, desi n-ai lingusit,
Sau, daca langa rege, umbli ca langa un oarecare,
Daca de ai tai dusmani nu poti sa fii ranit,
Daca nu numai unul, ci toti iti dau crezare,
Daca poti umple minutul trecator cu saizeci de clipe
De vesnicii mereu,
Vei fi pe-ntreg pamantul deplin stapanitor
Si, mai presus de toate, un OM, copilul meu!" (Daca - de Rudyard Kipling)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu