Atestata documentar pentru prima data la 14 decembrie 1280

           Sighisoara este printre putinele orase-cetate locuite din Europa si singurul conservat in cea mai mare parte dar si locuit din Romania. Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea "Perla Transilvaniei". Planul orasului-cetate este caracteristic oraselor germane intemeiate in evul mediu tarziu. Sighisoara are o imagine aparte si datorita faptului ca de secole, în acest burg medieval au convietuit în buna întelegere români, maghiari, sasi si alte nationalitati, care s-au ajutat reciproc, dând nastere unei comunitati multiculturale.

            Principalul punct de atractie turistica al Sighisoarei este cetatea medievala, cu turnuri, bastioane, biserici si case de locuit bine pastrate pâna în zilele noastre: Turnul cu Ceas este principalul punct de intrare în cetate - o imagine simbol a Sighisoarei, adapostind în prezent Muzeul de Istorie al orasului; Turnul Cositorarilor; Turnul Macelarilor; Turnul Cizmarilor; Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul Frânghierilor; Turnul Tabacarilor; Biserica Manastirii, Biserica din Deal; Casa Venetiana; Casa cu Cerb; Casa de pe Stânca; Casa cu Sindrila (Eweret); Casa Vlad Dracul etc. Cetatea Sighisoara a primit de-a lungul timpului apelative ca: "Perla Transilvaniei", "margaritar al Transilvaniei", "Nürnberg transilvanean". Sighisoara ni se înfatiseaza ca un veritabil oras-muzeu, oferind vizitatorului modern sansa rara de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievala de acum câteva sute de ani.

            Cetatea avea 14 turnuri si 5 bastioane; dintre acestea se pastreaza 9 turnuri si 3 bastioane. Turnurile cetatii constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale. Turnul cu ceas (Turnul portii), principal punct de intrare in cetate, opus celui strajuit de Turnul croitorilor, se numeste asa datorita ceasului cu figurine, unic in tara noastra, aflat la etajul al patrulea; el constituie o imagine simbol a Sighisoarei si, spre deosebire de celelalte turnuri, ridicate si aparate de diferite bresle, Turnul cu ceas apartinea intregii comunitati, fiind sediul autoritatii publice. Intrarea in cetate prin Turnul cu ceas era deosebit de bine fortificata si aparata de trei porti. Prima poarta se afla sub bolta de trecere pe sub cladirea de azi a Casei de cultura. Ajungem in curtea de acces unde te copleseste maiestuozitatea turnului si forma masiva a barbacanei cu console puternice si guri de aruncare care strajuia poarta a doua.

            A doua poarta se inchidea cu usi masive de ste jar intarite cu drugi de fier, iar a treia poarta, cotita putin spre stanga, era incastrata in zidul turnului si se ridica pe scripeti ca o ghilotina. Aceasta s-a pastrat pana in anul 1867. Pe partea stanga a curtii de intrare se afla coridorul doamnelor batrane, o galerie acoperita, construita in 1780, care usura circulatia mai ales in timpul iernii. La capatul acestui coridor se afla camera corpului de garda care pazea intrarea. In partea dreapta a portii de sub turn se vede o chiliuta taiata in zid. Aici erau tinuti condamnatii la moarte in asteptarea executiei.