20 septembrie1702 A fost inaugurat Palatul de la Mogoşoaia, aşa cum stă scris pe pisania din foişorul de pe latura de răsărit a palatului

            Prima atestare a Mogosoaiei dateaza din 1598; este denumita astfel dupa sotia boierului Mogos, caruia ii apartinusera domeniile. Pana la sfarsitul XVII; mai exact, incepand cu anul 1681, cand Constatin Brancoveanu cumpara arii de pamant si locuinte de la vaduva Mogos.

             In jurul anilor 1700 acesta da ordin de construire a palatului Mogosoaia, in stil specific brancovenesc, cu combinatii superbe de elemente otomane si valahe. Dintre toate resedintele sale, palatul de la Mogosoaia este, poate, cel mai reprezentativ si cel mai bine pastrat.

             A fost rasfatat cu prezente dintre cele mai importante si influente politic, social si artistic. Poate tocmai de aceea il si putem gasi atat de bine pastrat, in pofida istoriei sale zbuciumate.

             Dupa uciderea lui Constantin Brancoveanu si a celor 4 fii ai sai, in 1714, averea acestuia, inclusiv palatul de la Mogosoaia si bunurile acestuia au fost confiscate. Si imediat rascumparate de catre Stefan Cantacuzino. In 1717, adica trei ani mai tarziu, palatul a fost redat urmasilor lui Brancoveanu, intorsi din exil.

            In 1824, Zoe Mavrocordat devine, prin adoptie, mostenitoare a Brancovenilor; sotul sau, Gheorghe Bibescu, se ocupa de lucrarile de renovare si restaurarea palatului in anii 1824-1848.

             In 1890, palatul intra intr-o noua faza de degradare pana in 1912 cand Martha Bibescu il primeste cadou de la sotul sau; intoarsa in Romania in 1920, incepe lucrarile de renovare, lucru pentru care aceasta a fost dispusa sa cheltuiasca o mare parte din averea ei. Seful lucrarilor a fost arhitectul George Cantacuzino, nepotul lui George Bibescu.

             In 1940, legionarii dau startul unei perioade grele pentru acest domeniu de la Mogosoaia. In 1945, dupa eforturi crancene, Martha Bibescu obtine permisiunea ca palatul sau sa fie declarat monument istoric. In 1949 insa, atat palatul cat si parcul sau trec in proprietatea statului, ocazie cu care din nou a fost devalizat de bunurile sale.

             Palatul este inconjurat de un parc imens cu vederea spre lac. El cuprinde pivnita, apoi parterul care era destinat slujitorilor si etajul unde se aflau dormitoarele princiare.

            Fatada, dinspre lac, este dominata de balconul, arcadele si coloanele specifice stilului brancovenesc, si este incadrata de doua foisoare. Gradina florentina este de asemenea unul din punctele de atractie pentru vizitatori.