"Traian Vuia s-a nascut , in loclitatea Surducul-Mic (astazi, comuna Traian Vuia), Judetul Timis. Localitatea este situata in Banatul romanesc, regiune inclusa in acea perioada in Imperiul austro-ungar. Pentru acest fapt, Vuia a fost conside...rat mult timp ca fiind de origine maghiara sau austriaca.
In realitate este roman, nascut intr-un teritoriu romanesc aflat sub ocupatie din parinti romani: preotul Simion Popescu si Ana Vuia.
Juridiceste, fiu natural, a purtat numele de Popescu, dupa tatal sau numai de-a lungul a doi ani:1881-1883. In tot restul vietii numele sau a fost Vuia, adica acela al mamei sale. Cu acest nume este cunoscut si in posteritate.(...)
In privinta prenumelui povestea este comuna pentru aproape toti copiii nascuti din parinti romani si maghiari; ungurii obisnuiau automat sa schimbe numele de botez ale copiilor punand in locul celui original corespondntul maghiar. Stefan devenea Istvan sau, mai familiar, Pista, Margareta se prefacea in Margit, Gheorghe capata forma Gyorgy. De aceea la nasterea unui copil parintii romani cautau de obicei un nume latin care sa nu poata fi tradus, obicei de altfel pastrat chiar din vechime in aceste regiuni. Aceasta explica de ce Romania, in cele trei principate e plina de "imparati", incepand cu Traian si terminand cu Constantin.(...)Vuia frecventeaza la Scoala confesionala de limba romana din localitate 1-2 clase.(...)In anul 1879, Parlamentul ungar a votat o noua leg scolara (...) care prevedea obligativitatea predarii limbii maghiare in toate scolile populare din Ungaria, deci si in cele confesionale romanesti. De comun acord cu familia, Vuia s-a mutat in 1881 la Scoala primara din Faget, apoi la Scoala germana din aceeasi localitate. A invatat limba germanaq si a avut problene cu limba maghiara, obligatoie in scoala. In casa parinteasca, tipic transilvaneana, Traian Vuia a fost martorul unor relatari zguduitoare facute de tatal sau cu privire la soarta romanilor din acele tinuturi. Cei urmariti cu predilectie pentru ideile lor privind emanciparea nationala erau reprezentantii bisericii romane. Tatal sau facea parte din acestia.
Traian Vuia a pastrat tot restul vietii sale aceste amintiri triste privind umilirea neamului din care face parte. "Maghiarul" Traian Vuia va deveni unul dintre cei mai importanti luptatori pentru eliberarea Transilvaniei si unirea sa cu Romania.(...)
Vuia si-a improvizat un atelier unde au prins contur tot felul de "jucarii" destinate zborului.
Intre 1884-1892 Traian Vuia s-a aflat la Lugoj unde a urmat studiile liceale. In aceasta perioada a construit mai multe modele de aparate de zbor (machete) de tipul zmeelor. Intr-o cuvantare tinuta la Academia Romana in anul 1954, Petru Groza face afirmatia ca:"...auzeam vorbindu-se in familie ca exista un licean la Lugoj, (...), care vrea sa zboare si care mereu construia modele de avioane."(...)
Dupa ce a trecut examenul de bacalaureat in anul 1892, Traian Vuia a plecat la Budapesta.
Petru Groza sustine ca "... La Budapesta nu a avut (...) bani ca sa se inscrie si la Politehnica si astfel s-a inscris numai la drept (...) urmand si cursurile serale la Politehnica."(...)
La 6 mai 1901, Traian Vuia isi ia doctoratul in stiinte juridice solicitand, in conformitate cu drepturile minime pe care le avea un student roman, ca diploma eliberata sa fie redactata in limba latina si nu in limba maghiara.(...)In cea de-a doua perioada de timp petrecuta la Lugoj este posibil ca tanarul jurnalist sa fi realizat machete unui aparat de zbor denumita in unele lucrari "automobil cu aripi".(...)
Este un moment decisiv al vietii sale. Are de ales intre un trai cat de cat decent, profesand avocatura sau, un viitor incert, urmandu-si vocatia pentru tehnica, pentru rezolvarea zborului mecanic.(...)
Cand a plecat de acasa, ii spune mamei sale care plangea: ”Ma duc mama departe la Paris - pe vremea aceea Parisul era considerat la noi ca fiind la capatul lumii - dar lasa mama, sa nu-ti para rau ca am sa viu de acolo in zbor sau n-am sa mai vin niciodata acasa."(...)" de la A.M.
In realitate este roman, nascut intr-un teritoriu romanesc aflat sub ocupatie din parinti romani: preotul Simion Popescu si Ana Vuia.
Juridiceste, fiu natural, a purtat numele de Popescu, dupa tatal sau numai de-a lungul a doi ani:1881-1883. In tot restul vietii numele sau a fost Vuia, adica acela al mamei sale. Cu acest nume este cunoscut si in posteritate.(...)In privinta prenumelui povestea este comuna pentru aproape toti copiii nascuti din parinti romani si maghiari; ungurii obisnuiau automat sa schimbe numele de botez ale copiilor punand in locul celui original corespondntul maghiar. Stefan devenea Istvan sau, mai familiar, Pista, Margareta se prefacea in Margit, Gheorghe capata forma Gyorgy. De aceea la nasterea unui copil parintii romani cautau de obicei un nume latin care sa nu poata fi tradus, obicei de altfel pastrat chiar din vechime in aceste regiuni. Aceasta explica de ce Romania, in cele trei principate e plina de "imparati", incepand cu Traian si terminand cu Constantin.(...)Vuia frecventeaza la Scoala confesionala de limba romana din localitate 1-2 clase.(...)In anul 1879, Parlamentul ungar a votat o noua leg scolara (...) care prevedea obligativitatea predarii limbii maghiare in toate scolile populare din Ungaria, deci si in cele confesionale romanesti. De comun acord cu familia, Vuia s-a mutat in 1881 la Scoala primara din Faget, apoi la Scoala germana din aceeasi localitate. A invatat limba germanaq si a avut problene cu limba maghiara, obligatoie in scoala. In casa parinteasca, tipic transilvaneana, Traian Vuia a fost martorul unor relatari zguduitoare facute de tatal sau cu privire la soarta romanilor din acele tinuturi. Cei urmariti cu predilectie pentru ideile lor privind emanciparea nationala erau reprezentantii bisericii romane. Tatal sau facea parte din acestia.
Traian Vuia a pastrat tot restul vietii sale aceste amintiri triste privind umilirea neamului din care face parte. "Maghiarul" Traian Vuia va deveni unul dintre cei mai importanti luptatori pentru eliberarea Transilvaniei si unirea sa cu Romania.(...)
Vuia si-a improvizat un atelier unde au prins contur tot felul de "jucarii" destinate zborului.
Intre 1884-1892 Traian Vuia s-a aflat la Lugoj unde a urmat studiile liceale. In aceasta perioada a construit mai multe modele de aparate de zbor (machete) de tipul zmeelor. Intr-o cuvantare tinuta la Academia Romana in anul 1954, Petru Groza face afirmatia ca:"...auzeam vorbindu-se in familie ca exista un licean la Lugoj, (...), care vrea sa zboare si care mereu construia modele de avioane."(...)
Dupa ce a trecut examenul de bacalaureat in anul 1892, Traian Vuia a plecat la Budapesta.
Petru Groza sustine ca "... La Budapesta nu a avut (...) bani ca sa se inscrie si la Politehnica si astfel s-a inscris numai la drept (...) urmand si cursurile serale la Politehnica."(...)
La 6 mai 1901, Traian Vuia isi ia doctoratul in stiinte juridice solicitand, in conformitate cu drepturile minime pe care le avea un student roman, ca diploma eliberata sa fie redactata in limba latina si nu in limba maghiara.(...)In cea de-a doua perioada de timp petrecuta la Lugoj este posibil ca tanarul jurnalist sa fi realizat machete unui aparat de zbor denumita in unele lucrari "automobil cu aripi".(...)
Este un moment decisiv al vietii sale. Are de ales intre un trai cat de cat decent, profesand avocatura sau, un viitor incert, urmandu-si vocatia pentru tehnica, pentru rezolvarea zborului mecanic.(...)
Cand a plecat de acasa, ii spune mamei sale care plangea: ”Ma duc mama departe la Paris - pe vremea aceea Parisul era considerat la noi ca fiind la capatul lumii - dar lasa mama, sa nu-ti para rau ca am sa viu de acolo in zbor sau n-am sa mai vin niciodata acasa."(...)" de la A.M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu